Auto-reglare emoții copii și adolescenți

Cum îți ajuți copilul să-și autoregleze emoțiile?
Psihologul Alice Boyes identifică 10 abilități de reglare emoțională pe care o persoană ar trebui să le fi dezvoltat până la vârsta adultă:
√ Identificarea emoțiilor specifice pe care le simți.
√ Identificarea emoțiilor specifice pe care le simte altcineva.
√ Capacitatea de a începe și de a persista în urmărirea obiectivelor chiar și atunci când te simți anxios.
√ Capacitatea de a tolera stângăciile.
√ Capacitatea de a purta conversații intime în loc să te opui, să eviți sau să fugi.
√ Capacitatea de a nu ceda atunci când cineva te presează.
√Capacitatea de a-ți calma propriile emoții.
√Capacitatea de a calma emoțiile altora.
√ Capacitatea de a nu exagera cu emoțiile pozitive.
√Capacitatea de a amâna gratificarea.
Din fericire, există modalități prin care părinții și îngrijitorii își pot sprijini în mod conștient copiii și adolescenții să dezvolte aceste abilități de autoreglare.
5 pași pentru părinții ce doresc să îmbunătățească nivelul auto-reglării emoționale la un copil
Mulți adulți se luptă cu abilitățile de reglare emoțională – uneori chiar și cu cele mai elementare, cum ar fi identificarea emoțiilor specifice pe care le simt. Dar chiar și așa, ei pot totuși să își ajute copiii să învețe abilități care să sprijine reglarea emoțională și dezvoltarea copilului. Cele mai esențiale cerințe pentru consolidarea reglării emoționale la copii includ:
Compasiunea, atât pentru ei înșiși, cât și pentru copilul lor. Compasiunea favorizează un sentiment de conexiune mai degrabă decât de divizare. (Aflați mai multe despre cum să practicați auto-compasiunea) Strategiile de autoreglare a emoțiilor sunt o funcție a cortexului frontal. Deja nesigur într-un creier adolescent imatur, cortexul frontal se deconectează pentru noi toți atunci când devenim defensivi. Sentimentul de conexiune favorizat de compasiune poate ajuta la menținerea atât a părintelui, cât și a copilului a unei mentalități raționale, de rezolvare a problemelor.
Curiozitatea. Luați-vă un moment pentru a deveni curioși cu privire la ce nevoie nesatisfăcută poate dezvălui emoția unui adolescent, chiar dacă aceasta iese “pe dos”. Acest pas poate ajuta la satisfacerea nevoii adolescentului dumneavoastră de a se simți auzit și înțeles, o nevoie umană universală. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să capitulați la fiecare cerere a unui adolescent. Dar curiozitatea va contribui mult la menținerea unui sentiment de conexiune cu copilul dumneavoastră și îl va ajuta să își acceseze capacitatea de rațiune înainte ca aceasta să se deconecteze complet pe măsură ce este copleșit de emoții.
Întoarcerea în cerc. Chiar și atunci când emoțiile au escaladat, și un conflict a degenerat în comportamente pe care le regretați, puteți reveni asupra problemei, atâta timp cât vă aduceți cu dumneavoastră compasiunea și curiozitatea. Începeți prin a numi cât mai multe aspecte pozitive despre adolescentul dvs. pentru a-l ajuta să se simtă în siguranță – ideal ar fi cel puțin trei – înainte de a introduce o perspectivă diferită. Construirea reglării emoționale la copii cuprinde înțelegerea prin experiență a faptului că emoțiile sunt fluide și că o ruptură într-o relație poate fi reparată. Acest lucru va fi mai ușor de exersat în cazul unor mici rupturi înainte de a încerca să introducem această nouă abilitate în timpul unui conflict mai serios.
Comunicarea creativă. O stare emoțională intensă poate copleși capacitatea unui adolescent de a-și verbaliza gândurile. Fiți creativi – uneori este mai ușor să găsiți o metaforă pentru o situație decât să o abordați direct. (“Unde te afli în roller coaster?”) Sau poate că adolescentul dumneavoastră preferă să comunice prin mesaje scrise, în loc să aibă o conversație față în față. Încercați să stabiliți o rutină regulată, astfel încât să fie ceva ce se întâmplă atât în zilele bune, cât și în cele rele.
Modelați abilități cognitive. Cum vă moderați propriile gânduri și comportamente? Descrieți-i copilului dumneavoastră cazuri în care v-ați schimbat gândirea negativă, ați văzut lucrurile din perspective diferite și ați practicat autocompasiunea. Este posibil ca adolescentul din dotare să nu se angajeze imediat într-un nivel similar de reflecție – amintiți-vă că aceasta este o funcție a cortexului frontal care la adolescenți încă este imatur. Dar va învăța mai multe lucruri decât ar putea fi dispus sau capabil să dezvăluie pe moment.
Cum sprijinim învățarea abilităților de reglare emoțională la adolescenți?
Chiar și cu cele mai bune intenții, vechile tipare emoționale dintre un părinte și un copil pot fi greu de înlăturat, deoarece sunt atât de adânc înrădăcinate. O familie poate să fi moștenit răspunsurile la traume ale generațiilor anterioare, și din păcate aceasta este moștenirea noastră, a poporului român. Uneori, tiparele de dereglare emoțională la adolescenți – și răspunsul unui părinte – ating o intensitate care este dificil de depășit fără ajutor profesional.
Intervenția, în acest caz include abordarea cauzelor profunde ale disfuncționalității emoționale a unui adolescent. Considerăm că familia unui adolescent este o parte esențială a soluției, iar sesiunile săptămânale de terapie de familie sunt parte integrantă a planului de tratament personalizat al fiecărui client. În plus, adolescenții vor învăța și practica abilități de autoreglare emoțională care le vor fi de folos pe tot parcursul vieții.