De ce înțeleg ceilalți întotdeauna totul greșit? Pur și simplu par să nu înțeleagă… Indiferent dacă îți încurcă cana ta de cafea cu a lui, sau felul în care înțelege el să schimbe un bec ars, orice ar face, te irită. Nu este niciodată suficient. Poate el/ea nu sunt suficienți.

Se întâmplă ca, ori de câte ori petreci perioade lungi de timp cu oricine, acesta va ajunge să te enerveze. Și astfel, tindem să ajungem în situația în care partenerul nostru va fi cel care suportă greul criticilor noastre.
Dar există o diferență între iritațiile minore, ce apar din când în când și momentele în care-l afundăm într-un val de critică. Și cu siguranță vrem să-l evităm pe acesta din urmă când vine vorba de relații.
Critica poate lua mai multe forme diferite: dezaprobare, blamare, sarcasm, comportament pasiv agresiv ( de exemplu ochi dați peste cap)…. Și lista poate continua.
Și toate aceste comportamente au un lucru în comun: distrug conexiunea.

De ce e o problemă atât de serioasă atitudinea critică?

În esență, critica provoacă suferință și este demoralizatoare. În timp, încetul cu încetul distruge stima de sine. De asemenea, poate duce la acumularea de resentimente. Partenerul tău ar putea părea neafectat, acceptând cu stoicism criticile, dar în adâncul sufletului său, este mai probabil să se simtă dezamăgit, atât de el, cât și de tine, și nu în ultimul rând există un potențial de a fi dezamăgit de relația dintre voi.
Potrivit doctorului John Gottman, renumit în întreaga lume pentru cercetările întreprinse privind stabilitatea conjugală și predicția divorțului, critica este unul dintre cele patru modele de comunicare negative care pot duce la divorț.
El i-a numit drept Cei patru călăreți ai Apocalipsei:
• Critica
• Dispreţul
• Defensivitatea
• Împietrirea

Critic față de ceilalți – care este abordarea psihologică?

Dacă critica a devenit un model de comunicare pentru tine, probabil că își are rădăcinile în trecut.
Este posibil să fi crescut cu îngrijitori care aveau așteptări foarte mari de la tine. Ți-au arătat dragoste – dar numai atunci când ai făcut lucrurile ”corect”. Ai fost lăudat și admirat – dar numai când ai ajuns în fruntea clasei tale. Sau s-ar putea să fi fost modelat în schimb în acest mod de a fi… Poate că ei înșiși aveau performanțe mari și aveau sentimentul că cerul era limita.
A pune capăt tuturor criticilor poate suna ușor. Dar realitatea este că acesta tinde să fie un obicei adânc înrădăcinat, care necesită ceva muncă și angajament pentru a fi răsturnat.
Dar chiar și faptul că ai ajuns pe această pagină arată că există o parte din tine care vrea să se schimbe… Și acesta este primul pas, cel mai important.

Cum să nu mai fii critic într-o relație?

Dacă criticile scad conexiunea într-o relație, atunci ce anume o construiește? Răspunsul este: afecțiunea, căldura și admirația celuilalt. Dar acest lucru poate fi mai ușor de spus decât de făcut, mai ales dacă vorbim de un tipar de comportament îndelung repetat. De aceea, trucul este să faci pași de bebeluș – în același mod în care am face-o atunci când încercăm să ne desprindem de orice alt obicei.
Iată câteva modalități în care ai putea să faci asta:
Scrie o listă de avantaje și dezavantaje a comportamentului critic – Ori de câte ori dorim să schimbăm un anumit comportament, trebuie să înțelegem cu adevărat motivația noastră. Exemplele ar putea fi…
• Pro: „Înseamnă că spun ce gândesc de cele mai multe ori”.
• Contra: „Îmi dau seama că al meu comportament critic îi alungă”.

Data viitoare când vei simți nevoia de a interveni și de a spune ceva critic, respiră adânc și fă o pauză – ceea ce ești pe cale să spui te va ajuta în vreun fel pe tine, partenerul sau relația? Dacă nu, poate ar putea fi mai bine să reformulezi într-un mod asertiv, care să nu rănească.

Dacă este ceva pe care neapărat dorești să-i împărtășești partenerului, încearcă să schimbi critica în feedback – concentrează-te pe utilizarea afirmațiilor „eu”. Deci, în loc de „ești atât de distant” ați putea spune ceva de genul: „Mă simt invizibilă când vrei să te uiți la televizor seara în loc să petreci puțin timp cu mine”. S-a constatat că simpla adresare cu ”tu” urmată de ”niciodată”, sau ”întotdeauna” pune cealaltă persoană în modul de luptă, simțindu-se atacată. Oare îți dorești asta?

Exersează recunoștința pentru părțile bune ale relației tale, mai degrabă decât să te concentrezi pe aspectele negative – a practica recunoștința înseamnă a antrena creierul să se concentreze pe lucrurile pozitive din viața ta, în loc să te concentrezi pe lucrurile pe care nu le ai. De-a lungul timpului, exersarea în mod regulat a recunoștinței poate ajuta la stimularea unor sentimente mai pozitive. Încearcă să începi fiecare zi notând cel puțin trei lucruri pentru care ești recunoscător.

Luați în considerare ceea ce este suficient de bun în relația voastră, mai degrabă decât să încercați o perfecțiune de neatins – care sunt nevoile și valorile dumneavoastră primordiale? Tu și partenerul tău sunteți congruenți pe ceea ce e important pentru voi? Pentru că asta este tot ceea ce contează atunci când construim o relație pe termen lung.

Începeți terapia pentru a aprofunda de unde a pornit acest tipar – terapia este un loc grozav pentru a începe să explorați experiențele voastre anterioare și modul în care acestea v-ar putea afecta astăzi, astfel încât să poți alege să te comporți într-un mod care este mai în concordanță cu sinele tău autentic.

„Numai atunci când ne simțim confortabil cu propriile noastre alegeri – și ne îmbrățișăm propriile imperfecțiuni – vom înceta să simțim nevoia de a-i critica pe ceilalți.” – Brene Brown