Cei mai mulți dintre noi nu am fost niciodată învățați de ce avem nevoie pentru a ne simți în siguranță, și iubiți exact așa cum suntem. În mod firesc, natural, gravităm către oamenii care ne- o oferă. Și schimbăm rapid cursul când întâlnim oameni care nu o fac.

Dar dacă aceste nevoi de bază nu ar fi îndeplinite la începutul vieții noastre (în primii doi ani de viață), această cunoaștere interioară s-ar putea să nu o simțim atât de natural și firesc. S-ar putea să avem sentimentul că ceva lipsește – și să ne simțim frustrați și răniți – dar probabil că nu vom ști ce să facem în privința asta, chiar dacă ne străduim să identificăm care este problema.

Și problema cea mai mare este că devenim pasivi. Permitem vieții – și oamenilor – să ne conducă în tot felul de direcții, indiferent dacă ni se potrivesc sau nu.

Când nu știm de ce avem nevoie, cum ne putem aștepta ca alți oameni să știe de ce avem nevoie?

Deci relația noastră cu noi înșine este primordială. De îndată ce ne-am identificat nevoile, ne împuternicim cu abilitatea de a cere ca acestea să fie îndeplinite. Desigur, asta nu înseamnă că vor fi. Dar sperăm că măcar cele mai multe dintre ele vor fi

Si restul?

Putem să ni le îndeplinim noi singuri.

Care sunt nevoile mele emoționale?

Deci, toți avem nevoi emoționale de bază. Unele dintre acestea le împărtășim cu toții, altele ar putea fi specifice ție.

Potrivit Terapiei centrată pe scheme cognitive, există 5 nevoi emoționale de bază pe care le împărtășim cu toții și acestea sunt:
• Atașament securizant fașă de ceilalți (inclusiv siguranță, stabilitate, sprijin în dezvoltare și acceptare)
• Autonomie, să ne simțim competenți și să avem un sentiment al identității;
• Libertatea de a ne exprima nevoile și emoțiile;
• Spontaneitate și joacă;
• Să avem limite realiste, fiind capabili de autocontrol.
*Jeffrey Young, Schema Therapy, 2003.

Pentru a începe să vă identificați nevoile emoționale, încercați să scrieți o listă sub fiecare dintre aceste zone. De exemplu, întreabă-te: „ce mi-ar asigura stabilitatea, ce m-ar face să mă simt în siguranță în viață?”, „ce mi-ar aduce un sentiment de scop în viață, autonomie și identitate?”, „cât de spontan pot fi în viața mea în prezent?”

Dacă îți este dificil să îți identifici nevoile, încearcă să te obișnuiești să verifici de mai multe ori pe zi. Întreabă-te: „De ce am nevoie, chiar acum?”

Normalizează acordul cu tine și nevoile tale.

Când încerci să te conectezi cu nevoile tale , practica Mindfulness te poate ajuta în acest sens. Găsește un loc retras, închide ochii și concentrează-ți atenția asupra respirației.

Adulții cu nevoi emoționale nesatisfăcute în copilărie pot avea dificultăți în identificarea lor.

Pe măsură ce începi să te conectezi mai mult cu nevoile tale, este de mare ajutor să înțelegi de ce anume au fost lăsate în urmă până acum. Când identificăm de ce ne luptăm cu ceva, ne punem într-o poziție mult mai bună de a „remedia” neajunsul.

Oamenii care își cunosc instinctiv nevoile tind să facă acest lucru pentru că le-au experimentat. Dacă întâmpini dificultăți în a-ți identifica nevoile acum, este posibil ca anumite nevoi să nu fi fost satisfăcute în mod adecvat pe măsură ce creșteai.

Să presupunem că ai crescut cu un părinte care a fost foarte distant sau detașat. Emoțiile au fost rareori aduse la iveală și ai învățat că este mai bine să le reprimi. Este de înțeles că s-ar putea să îți fie greu să le identifici și să îți exprimi nevoile acum.

Poate că există teama că ceri prea mult sau o senzație de „intens” cu care nu ești obișnuit, sau că riști să fii respins dacă îți faci curajul să ceri ceea ce ai nevoie.

Sau poate că modelul de ”people-pleasing” ți-a fost modelată de un părinte care a avut la rândul lui dificultăți să-și exprime nevoile din dorința de a fi acceptat, din teama de a fi respins de către persoanele semnificative din viața lui.

Cum să știi ce vrei într-o relație

Minimizarea nevoilor noastre într-o relație nu face decât să naște resentimente. Și nici o relație nu poate înflori atunci când există resentimente.

Dacă simți că partenerul tău nu îți satisface nevoile, este posibil să ai dreptate. Dar nu înseamnă neapărat că este egoist sau că nu vrea. S-ar putea să creadă că lucrurile sunt bine exact așa cum sunt. Deși cu toții ne dorim un partener care este sensibil și adaptat emoțional, nu ne putem aștepta să ghicească cum ne simțim noi tot timpul. Dacă ne așteptăm ca cineva să ne îndeplinească (majoritatea) nevoilor, mai întâi trebuie să le spunem care sunt acestea, și ce înseamnă pentru noi satisfacerea acelei nevoi.

Când vine vorba de dragoste, toți ne dorim lucruri diferite. Din acest motiv, este important să intri într-o relație cu o idee clară despre ceea ce sperați amândoi să obțineți din ea. Toate relațiile necesită compromisuri, dar unele compromisuri nu se echilibrează. Uneori se întâlnesc doi oameni (buni), dar speranțele și visele lor sunt prea diferite de a-și le îndeplini ambii parteneri pe termen lung.

Care sunt lucrurile asupra cărora ești dispus să faci compromisuri? Și care sunt nenegociabilele tale? Ai putea, de exemplu, să decizi că ai fi dispus să te muți pentru a fi mai aproape de partenerul tău, dar nu dorești să faci compromisuri cu dorința ta de a avea copii.

Intrarea într-o relație cu o idee clară despre propriile nevoi – și ale partenerului tău – îți va oferi o șansă solidă de a construi o relație care să fie reciproc împlinită și care să reziste testului timpului.

Cum să-ți comunici nevoile emoționale

Comunicarea clară, deschisă și abilitățile bune de ascultare sunt elemente vitale pentru construirea unei relații sănătoase. Dacă nu ești obișnuit să-ți comunici nevoile, poate fi dificil la început. Dacă se întâmplă asta în cazul tău, o idee ar fi cea de a începe cu cereri mai mici, mergând până la cele mai mari – în acest mod îți vei crește treptat încrederea în propriile tale abilități.

Modul în care comunici este, de asemenea, foarte important. Este de dorit să evitați să folosiți un ton acuzator, așa că evitați afirmațiile „tu”, de ex. „Întotdeauna întârzii…”

În schimb, utilizați afirmațiile „eu”, de ex. „Mă simt supărat când vii târziu la întâlnirile noastre pentru că mă face să cred că nu prețuiești timpul pe care îl petrecem împreună”.

Dacă ți-ai petrecut o viață sacrificându-ți propriile nevoi pentru nevoile altora, s-ar putea să te simți vinovat atunci când începi să-ți exprimi nevoile – dar este important să treci peste asta oricum. Doar recunoaște-ți vinovăția atunci când vine și încearcă să o lași ușor să plece. Lucrul cu un psiholog te poate ajuta în acest proces, să începi să schimbi vechile temeri și modalități de reacție nesănătoase cu unele, mai potrivite ție, și relației cu partenerul tău.

Mai presus de toate, e bine de știut că este posibil să fie un proces lent, care are loc treptat – și este în regulă să fie așa. Ai răbdare cu tine însuți în timp ce înveți această nouă abilitate de viață (importantă!). Amintește-ți că va merita pe termen lung. Când începi să trăiești viața conform propriilor nevoi, te va conduce în tot felul de direcții interesante, semnificative și împlinitoare.